Vlad Andriescu
În funcţie de temă şi adresabilitate, proiectele înscrise vor fi grupate în cinci categorii: Companii, Municipalităţi, Do it yourself, Tineret şi Idei. Dacă în primele patru categorii sunt eligibile proiectele aflate în diverse faze de realizare, în cea de-a cincea categorie vor fi incluse doar acele iniţiative sau idei încă neimplementate.
Competiţia este deschisă pentru orice persoană fizică sau juridică din România, precum comune, municipalităţi, societăţi comerciale, instituţii ştiințifice şi de cercetare, organizații de stat, organizaţii neguvernamentale, școli sau universităţi.
Selectarea şi evaluarea acestora se va realiza de către un juriu independent format din specialişti de renume, iar decernarea premiilor va avea loc în cadrul unei Gale organizate în luna octombrie la Bucureşti. Marele câştigător se va califica la etapa internațională a Energy Globe Award.
Energy Globe Award (EGA), cea mai importantă competiţie la nivel internaţional din domeniul eficienţei energetice şi protejării mediului înconjurător, cu o tradiţie de aproape două decenii, este organizată în România de către compania E.ON începând din anul 2016. La prima ediţie, în competiţia E.ON Energy Globe Award au fost înscrise peste 150 de proiecte, iar Marele premiu a fost de 10.000 de Euro. Detalii despre proiectele finaliste şi câştigători pot fi găsite pe www.energyglobe.ro, precum şi pe pagina de Facebook a competiţiei. Energy Globe Award (www.energyglobe.info) a fost creat în 1999 de pionierul în domeniul energiei, austriacul Wolfgang Neumann, iar în acest moment este organizat în circa 180 de ţări, fiind cel mai important concurs din lume pentru soluţii de economisire a energiei și protecția mediului.
Înscrie-te la competiția Energy Globe dând click pe acest link.
Ecostuff, proiectul câștigător la Tineret
Am vorbit cu cei de la Ecostuff, ONG-ul care a câștigat anul trecut E.On Energy Globe la categoria Tineret, pentru a afla cum a fost să se înscrie în concurs și care sunt planurile lor. Pe lângă acest lucru, au fost marii câștigători ai competiției și participă la competiția globală anul acesta.
Ei au descoperit competiția anul trecut și, deși știu cât de greu se obțin finanțările, au decis să se înscrie totuși, să-și încerce norocul, așa cum spune Radu Rusu, unul dintre inițiatorii EcoStuff. ONG-ul face acțiuni de ecologizare, iar anul trecut a lansat Școala Zero Waste și Keep Danube Clean. Ultimul e în desfășurare, având câteva tururi cicliste de-a lungul Dunării.
“Keep Danube Clean este o idee născută la Baziaș, într-un weekend la pescuit pe malul Dunării, când ne-am dat seama că peste 80 % din deșeurile din Rezervația Naturală Balta Nera sunt de origine străină, aduse de Dunăre la intrarea în țară. Pentru prima dată, noi, românii, nu eram răspunzători pentru toate deșeurile găsite acolo. Și atunci am hotărât să facem o vizită străinilor, să le arătăm ce "cadouri primim" prin intermediul Dunării, să realizăm că deșeurile aruncate în natură sunt o problemă universală, că poluarea în sine ne afectează pe toți, mai devreme sau mai târziu. Dacă anul trecut proiectul a fost doar o idee, în acest an între 29 Iunie și 29 Iulie vom parcurge 3.000 de kilometri pe biciclete și ne vom întâlni cu reprezentanți ai organizațiilor de mediu din aproximativ 25 de localități în încercarea de a găsi soluții care să ne ducă pe toți înspre o Dunăre curată”, povestește Radu Rusu.
Anul acesta proiectele continuă. “Au fost două competiții de ciclism cu strângere de fonduri pentru Keep Danube Clean, se apropie de final ediția a 5-a concursului național Școala Zero Waste care anul acesta a adunat 205 scoli din țară și peste 20.000 de elevi implicați și urmează Keep Danube Clean între 29 iunie – Ziua Dunarii, zi în care plecăm din Munții Pădurea Neagră și 29 iulie, când ajungem la Sulina, la… Marea Neagră”, explică Rusu.
Ecologizarea e un subiect complicat. Competiții ca E.ON Energy Globe încearcă să promoveze proiectele de eficiență energetică și ecologie, dar e greu să convingi oamenii să se implice, spune și Radu Rusu. “Sunt necesare acțiunile de ecologizare și este foarte important ca tinerii să participe la astfel de acțiuni. În același timp, e foarte important pentru cei care participă la aceste acțiuni să vadă o schimbare și la nivelul autorităților: un coș de gunoi în plus, un loc amenajat de ieșit la iarbă verde, amenzi pentru cei ce lasă deșeuri pe domeniu public”, spune fondatorul EcoStuff.
Un exemplu: Casa Eficientă Energetic
Un exemplu de cum poți să devii mai eficient energetic din proprie inițiativă îl dă Dorin Vlas. El și-a construit o casă în apropierea Timișoarei pe care a vrut să o facă extrem de eficientă. Dorin lucrează de mulți ani în domeniul IT și i-a fost ușor să decidă să meargă pe ideea unei case inteligente. A făcut lucrările 100% fără ajutor specializat, doar cu niște prieteni, dintre care unul era specialist în construcții. “E greu să estimez cât am economisit prin această metodă, dar probabil undeva în jur de 20.000 de euro”, spune Dorin.
A câștigat competiția E.ON Energy Globe Awards România la categoria Do It Yourself după ce s-a înscris chiar când plătea factura la gaze naturale pe site-ul companiei și a văzut anunțul privind concursul. “Nu am realizat că am construit o casă care poate fi văzută ca ceva diferit, casa fiind făcută după gusturile mele, ținând cont de ce mi-a lipsit în locuințele unde am stat în chirie”, povestește Dorin. După competiție și-a dat seama că poate să dezvolte astfel de proiecte pe mai departe.
Cât costă o casă eficientă și inteligentă? “Casa mea, cu două dormitoare, două băi, living cu bucătărie și saună a costat 85.000 de euro. O casă tradițională ar fi costat cu 30-40% mai puțin. Dar economiile sunt enorme”, spune Vlas. De altfel, după cum a scris și pe blogul său personal, Dorin a cheltuit iarna trecută doar 100 de lei pentru încălzire. Pentru că i-a ieșit proiectul personal, vrea să-l extindă și să-i ajute și pe alții să-și construiască astfel de case, cu ajutorul companiei sale, Văzduh.
Casa a fost făcută cu meticulozitate. De exemplu, a început cu acoperișul cu termoizolație: “70-80% din pierderile de căldură sunt prin acoperiș”, explică Dorin Vlas. Alte componente ale casei sunt: pereți din BCA fără poliestiren sau vată, structură de rezistență din beton izolată, geampuri termopan pentru case pasive, sisteme de încălzire în pardoseală și pereți alimentat de centrala termică cu gaz metan în condensație, sistem de ventilație cu recuperare de căldură, sistem smart house cu automatizare, control și monitorizare, iar în vara lui 2016 a instalat un sistem experimental de răcire geotermală.
Pe lângă partea de eficiență energetică, Dorin a construit și o casă smart, cu un sistem achiziționat din Austria. Cu ajutorul său face controlul răcirii, ventilației, luminilor, echipamentelor electrice, sistemului audio-video, accesul la locuință și controlul saunei.
