Vlad AndriescuCristian Dincă nu e un nume cunoscut în România, dar are o firmă care e lider global în domeniul tehnologiilor pentru turism. A început în 2002, prin a monta cabluri de rețea. Am vorbit cu el despre afaceri, pasiune și viața de la birou și dincolo de ea la rubrica „Antreprenor după program“.
DCS Plus e tipul acela de firmă despre care nu vei citi de prea multe ori în presă. Fondatorul său nu este noul Mark Zuckerberg. Când a făcut sute de mii de euro nu s-a scris în presă. Un lider în industria tehnologiei, DCS Plus e una dintre cele mai de succes companii din IT din România.
Cristian e relaxat. Biroul său e minimalist. Un monitor, un mouse, o tastatură, un pix și două căni. Pe rafturi are puține lucruri - o caricatură, înconjurat de tronul din Game of Thrones, cu explicația - „Game of Technologies“. Biroul său e la etajul 5 al clădirii DCS Plus de la Piața Muncii. Poartă o cămașă cu mânecă scurtă, are un ceas obișnuit la mână și e interesat de piața de startup-uri.
Am făcut de toate - trăgeam cabluri de rețea, instalam sisteme de operare, făceam un site, mai făceam și o aplicație
Începuturile unui student
Cristian a început facultatea de informatică, iar în anul I și-a făcut și firma - DCS Plus. Era 2002. Fusese un elev model - olimpic la informatică, iar la facultate ar fi vrut mai mult. Rămăsese în țară datorită unor promisiuni ale politicienilor din acele vremuri, care le spuneau olimpicilor să rămână în țară pentru că vor urma niște lucruri extraordinare pentru ei. Cu toate acestea, la universitate și-a dat seama că programa se bazează pe ideea că nimeni nu știe programare. „După ce am terminat primul an, în vacanță mi-am făcut firmă. Nu era făcută cu un business plan în spate, cu un target. Internetul abia intrase în România, era hype-ul acelor zile. Am făcut de toate - trăgeam cabluri de rețea, instalam sisteme de operare, făceam un site, mai făceam și o aplicație“, își amintește Cristian de începuturile timide ale DCS Plus, o companie care are astăzi venituri de milioane de dolari.
Informatica îl prinsese de picior prin clasa a VIII-a și nu i-a mai dat drumul de atunci. Fusese la olimpiada națională de chimie, iar părinții i-au cumpărat un PC pe care a început să programeze. A ajuns bun, a fost la concursuri.
A fost important că noi nu ne-am inspirat. Acum dacă te apuci de un produs te uiți la concurență, analizezi produsele și faci un colaj de feature-uri. Noi am pornit-o de la nevoile lor - am vorbit cu agenți, cu manageri, cu financiarul
Drumul spre o firmă de produs
Primul client al lui Cristian a fost o firmă de construcții. A urmat o sală de fitness. După patru luni a apărut și primul angajat, cel mai bun prieten al său și coleg de facultate. După ce au muncit pentru alții timp de doi ani au avut un contract cu o agenție de turism. Le-au făcut site-ul și, pe când erau la sediul lor, i-au auzit plângându-se de sistemul lor de ERP. Erau frustrați de cum a mers implementarea. Întâmplător, Cristian a văzut oportunitatea. Știa cam ce face un ERP și le-a propus să facă ei unul nou. Erau patru oameni în DCS, dintre care doar doi developeri. „Pentru ei a fost mai mult un fel de - hai să vedem, faceți un ERP?“. În 8 luni au avut prima variantă și răspunsul a fost entuziasmant. Cei din agenție erau impresionați.
„A fost important că noi nu ne-am inspirat. Acum dacă te apuci de un produs te uiți la concurență, analizezi produsele și faci un colaj de feature-uri. Noi am pornit-o de la nevoile lor - am vorbit cu agenți, cu manageri, cu financiarul“, povestește Cristian. Așadar, întâmplător, s-a născut TINA, produsul despre care spune că acum este numărul doi mondial în industria turismului.
În 2005 aveau deja 12 clienți în România și au atras atenția unui mare jucător global cu care au semnat un contract de distribuție pentru România. Încet, încet s-au extins în Europa - Bulgaria, Ucraina și alte piețe. Au mai trebuit doi ani pentru a se canaliza cu totul pe produs. Între 2005 și 2007 vindeau TINA, dar mai făceau și site-uri. Au luat decizia de a fi o firmă de produs și asta le-a adus succesul. Motivația a fost simplă.
În avanpostul turismului
„Esențial era că eram în zona de produs. Nu făceam outsourcing. În 2007 eram deja în cinci piețe. Am văzut cât de simplu e, odată ce ai găsit rețeta unui produs de succes, să avem bani recurent din mentenanță. Vindeam licența și mentenanța lunară. La momentul respectiv erau companii mari pentru România în web development, dar între timp au dispărut. Erau fluctuante. Nu am vrut să mă expun la asta. Nu eram om de afaceri, eram programator, mi se părea greu să caut mereu clienți și m-am găsit mult mai confortabil în zona de produs“, explică CEO-ul DCS Plus.
Nu mă gândeam la exituri. Dacă mi-ai fi spus de exit, m-aș fi gândit să ies pe ușă. Era o piață doldora de programatori liberi, nu era ușor să găsești job
S-au dus să facă un produs într-o perioadă încă romantică a IT-ului în România. Salariul unui developer, spune Cristian, era pe la 200 de dolari și era considerat un salariu bun. În plus, nu era lipsă acerbă de programatori. „Nu era o industrie atât de favorizată ca acum și piața era mai puțin matură și mai puțin profitabilă“, își amintește Dincă.
În plus, nici antreprenoriatul nu era o alternativă la fel de bine privită atunci. „Nu mă gândeam la exituri. Dacă mi-ai fi spus de exit, m-aș fi gândit să ies pe ușă. Era o piață doldora de programatori liberi, nu era ușor să găsești job. Astăzi trebuie doar să exiști ca developer. Nu erau salariile de astăzi, nu aveai birourile existente, biliard, sală de cinema, lounge“, explică șeful DCS Plus.
De atunci au lansat cinci produse. TINA e produsul principal, a urmat TBS în 2007 (Travel Booking System), AIDA în 2008 (Tour Operator Software), TRIP în 2012 (B2C Online Solution) și Travlist în 2015 (Smart Mobile App). La DCS Plus se lucrează și patru ani la produse.
Potrivit lui Cristian Dincă, deși statisticile nu sunt exacte, TINA e pe locul 2 la nivel global după numărul de utilizator. În topurile globale este și TBS, cu clienți din Statele Unite până în China.
Noi am crescut în criză. Multe firme s-au închis și au dat faliment, iar noi am profitat. Faptul că veneam din România era un avantaj din punct de vedere al prețului. Atunci am devenit relevanți la nivel global
DCS are sute de clienți, focusul fiind pe clienții mari. Abia de curând tatonează segmentul Saas și Cloud pentru a aborda și IMM-uri. Ce înseamnă un client mare? Unul care rulează între 10 milioane de dolari și un miliard de dolari pe an. Pe platformele DCS se tranzacționează miliarde de euro pe an. Printre clienții lor se numără cel mai mare organizator de congrese din lume, dar și lideri regionali - cele mai mari agenții din Egipt, Rusia, Ucraina, Arabia Saudită, Kuweit, iar în România aproximativ 80% din agențiile de top le sunt clienți.
De la un birou la zeci de angajați
Astăzi DCS Plus a ajuns la 70 de angajați și ocupă aproape o întreagă clădire de cinci etaje în zona Piața Muncii din București. Dincă a trecut și peste criză, moment în care firma s-a consolidat. „Noi am crescut în criză. Multe firme s-au închis și au dat faliment, iar noi am profitat. Faptul că veneam din România era un avantaj din punct de vedere al prețului. Atunci am devenit relevanți la nivel global, între 2009 și 2011“, explică Dincă.
În timp, au apărut și primele tatonări privind investițiile. În 2008 au venit primele fonduri de venture capital, iar în 2010 o companie mare din industria turismului a vrut să cumpere DCS Plus. „Șocul a fost în 2010 când am primit prima ofertă care depășea un milion de euro. Nu era niciun motiv real să facem exit, dar mi-a atras atenția că valorăm ceva. M-a motivat, de fapt, să continuăm singuri“, explică șeful DCS Plus.
Compania a crescut singură, dar la un moment dat Cristian știa că are nevoie de un partener investițional pentru scalare, dar și pentru credibilitate. A apărut fondul Earlybird, care i-a plăcut datorită spiritului lor antreprenorial. Astăzi fondul deține un pachet minoritar din companie, iar DCS se extinde treptat.
De la tech la marketing
Timp de 12 ani în DCS nu a existat un departament de vânzări sau marketing. Asta a fost gândirea de programator al lui Cristian Dincă - dacă un produs e bun, se va vinde singur. Și s-a vândut, dar apoi și-a dat seama că a ratat creșteri și mai mari din cauza acestei credințe.
Produsul a fost disruptive. Am avut distribuitori globali care l-au vândut pentru noi. Dacă aveam însă o echipă de vânzări am fi putut vinde de 10 ori mai mult
„Produsul a fost disruptive. Am avut distribuitori globali care l-au vândut pentru noi. Dacă aveam însă o echipă de vânzări am fi putut vinde de 10 ori mai mult“, recunoaște antreprenorul.
Astăzi, miza pentru DCS Plus e să se extindă și în zona de marketing a turismului. „Astăzi în industria de travel vorbim de marketing și tehnologie. Contentul e atât de global datorită internetului, încât nu mai există diferențiatori în zona aceea“, spune Dincă.
Jobul e o pasiune
Pentru Cristian, DCS Plus este în primul rând o pasiune. Încă-i place să conducă firma și mai are mult de demonstrat. Muncește, după cum spune chiar el, din ce în ce mai puțin. „În 2004 ajungeam la 9 la birou și plecam a doua zi la 4-5 dimineața. Nu era un program, era pur și simplu fun! Ne uitam la ceas când era 8 seara și ne gândeam că abia atunci începe. Aveam un singur birou și o tablă. Însă nu am avut un program de lucru, nu ne impunea nimeni. Ne plăcea“, își amintește Dincă.
În timp, volumul de muncă a scăzut. Când a adus și primul coleg în DCS, Cristian a renunțat la programare, nu mai era timp pentru așa ceva. „După primele 2-3 întâlniri cu un client mi-am dat seama că e important să comunici, să te placă, să-i explici ce faci și să înțeleagă ceea ce faci. Am 14 ani de când nu am mai programat“, spune Dincă.
Astăzi, antreprenorul spune că ajunge la 9 și nu pleacă de obicei după ora 19. Cu toate acestea, după ora 19 încetează pur și simplu munca în echipă, pentru că rareori se deconectează total.
Telefonul e cu mine. Citesc mail-uri și la 12 noaptea. Nu am văzut vreodată jobul un lucru time related. Aleg să-mi citesc mailul pentru că sunt curios. Sunt zile când nu simt asta
„Telefonul e cu mine. Citesc mail-uri și la 12 noaptea. Nu am văzut vreodată jobul un lucru time related. Aleg să-mi citesc mailul pentru că sunt curios. Sunt zile când nu simt asta. Dar dacă îmi vine o idee legată de muncă, scot tableta și notez ceva și când sunt în concediu“, explică fondatorul DCS Plus.
În schimb, Cristian a renunțat la calculatorul de acasă. Dacă are nevoie de ceva, o face de pe mobil. Se descrie ca un fan al programării, al software-ului, dar nu al tehnologiei. „Nu intru pe Facebook decât rar, dacă îmi spune un coleg, dacă vreau să văd profilul firmei. Am cont, dar nu intru să văd ce au mai făcut oamenii“, spune Cristian. Spune că pentru timpul liber preferă să se ducă la pește, să grădinărească sau să se uite la televizor.
work/life
Ca și alți antreprenori care au acceptat să vorbească despre acest subiect, nici Cristian nu crede cu adevărat în ideea că există o diferențiere clară între muncă și viață. „Dacă ajungă să văd munca drept muncă, adică ceva dificil, I have no life“, spune Dincă.
Nu văd viața în găletușe separate. Dacă-mi vine o idee de produs, it’s fun, it’s my life and I love it. Dacă vreau să mă duc la pește, e fun, I love it
„Viața e una, are 24 de ore și ești același individ și la muncă și acasă. Până acum am făcut ceea ce mi-a plăcut. Când stăteam și proiectam TINA în 2005 până la 5 dimineața era o chestie fun, mă simțeam mai bine decât să fiu la mare pe plajă“, spune Cristian. Spune că și-ar dori ca și ceilalți colegi din DCS să gândească așa - să le placă ceea ce fac. Crede că dacă munca îți creează frustrări și nefericire, atunci nu există work/life balance.
„Mă întreabă unii prieteni - Ce sacrificii ai făcut? - Niciunul. Eram atât de fericit că stau la birou și fac ceea ce-mi place că nu m-aș fi dus în club nici să mă pici cu ceară. I just enjoyed life“, povestește antreprenorul care a crescut o firmă de milioane de dolari. „Nu văd viața în găletușe separate. Dacă-mi vine o idee de produs, it’s fun, it’s my life and I love it. Dacă vreau să mă duc la pește, e fun, I love it“, explică relaxat Dincă.
Își amintește când îl sunau părinții la birou la începutul firmei. Îi plângeau de milă că muncește mult, dar el le explica tocmai că face un lucru plăcut, ca un hobby. Apropo de părinți - mama lui a fost învățătoare, iar tatăl a lucrat în armată. Era cel mai mic copil din trei frați. Dacă primul a devent medic, al doilea ofițer, ai lui ar fi dorit o carieră de avocat pentru Cristian. Au acceptat treptat alegerile sale. „A fi patron avea o conotație peiorativă, te gândeai la un chioșcar cu afaceri gri. M-au întrebat dacă nu vreau să-mi găsesc un loc de muncă, dar până la urmă, dacă mi-a fost bine, au acceptat. Nu au înțeles niciodată cu adevărat cu ce mă ocup sau dimensiunea financiară a ceea ce fac“, explică amuzat Dincă. A fost angajat o singură dată - trei luni, la negru, prin 2002. Trebuia să digitalizeze planuri cadastrale și ar fi primit 20 de dolari pe lună. La finalul a trei luni s-a ales doar cu 10 dolari.
Antreprenoriatul nu trebuie să fie un scop
În discuția mea cu Cristian am adus de câteva ori în discuție antreprenoriatul. Dincă are o viziune realistă asupra acestui lucru, poate și pentru faptul că a construit o afacere din 2002 încoace. „Astăzi se pune accent pe a fi antreprenor ca și cum ar fi un job pentru care faci o facultate. Antreprenoriatul nu e un job, nu îl poți defini“, spune Dincă. E de părere că glorificăm antreprenorii, iar fondatorii de startup-uri tinere primesc o educație greșită, pentru că au impresia că totul trebuie făcut doar pentru exit.
Eu am fost developer, team manager, CEO, sales. Nu mă văd ca antreprenor. Nu e sănătos la nivel cultural să promovăm antreprenoriatul ca job. Antreprenoriatul se întâmplă
„Eu am fost developer, team manager, CEO, sales. Nu mă văd ca antreprenor. Nu e sănătos la nivel cultural să promovăm antreprenoriatul ca job. Antreprenoriatul se întâmplă. Hai să ne uităm la zecile de mii de startup-uri care se închid. Multe sunt făcute din dorința fondatorilor de a fi antreprenor. Au un produs? O viziune? Nu. Ei vor să fie antreprenori!“, explică Dincă.
Cu toate că nu se consideră antreprenor, programatorul Cristian Dincă a fondat o firmă în 2002, face milioane de euro, deși nu dă cifre exacte, a primit și investiție, iar produsele sale dezvoltate în România sunt printre liderii mondiali în industria turismului. De ce? Pentru că, printre altele, a făcut doar ce i-a plăcut.
Proiectul “Antreprenor după program” este susținut de Banca Transilvania. În această serie de articole căutăm poveștile antreprenorilor români despre cum arată viața după muncă, despre valorile lor și cum ar trebui să ne împărțim între job, pasiuni și viață personală.
Fotografiile au fost realizate de Răzvan Băltărețu. Pe el îl găsiți aici.
