Aproape deloc șocant, România s-a clasat pe locul 26 din 28 între statele membre, poziție obținută în baza a cinci criterii cheie - conectivitate, capital uman, utilizarea serviciilor de internet, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale.

În ciuda unui sector IT puternic și a reputației bune a companiilor din domeniul tehnologiei, România este încă deficitară în comparație cu alte state membre ale UE la adoptarea digitalizării în sectorul privat și cel public.

Paradoxul românesc în digitalizare

”Rezultatele studiului, deși alarmante, nu vin ca o surpriză pentru antreprenorii români din domeniul tehnologiei. Majoritatea companiilor de IT dezvoltă produse pentru piețele externe sau vizează multinaționale care înțeleg valoarea adăugată a soluțiilor tehnologice avansate. Este un paradox că în România, care este renumită de altfel pentru experții în IT, majoritatea IMM-urilor locale sunt rezervate în fața transformării digitale. Adoptarea digitalizării ar trebui considerată o investiție și nu o cheltuială, iar in unele cazuri nici nu se poate vorbi despre investiție, pentru ca este vorba pur si simplu despre utilizarea de servicii digitale. Este adevărat ca utilizarea acestor servicii necesita uneori transformări organizaționale interne de adaptare la procesele automatizate, care pot fi considerate investiții. Experiența noastră, căpătată în urma colaborării cu firme de toate dimensiunile, ne-a arătat că o companie poate recupera în mai puțin de un an investiția in reorganizare interna necesara pentru utilizarea unei platforme de facturare digitală”, a declarat Liviu Apolozan, fondator DocProcess.

La categoria servicii publice digitale și utilizarea serviciilor de internet, România s-a clasat pe ultimul loc în UE.

La integrarea tehnologiei digitale, care include adoptarea de către IMM-urile locale a soluțiilor digitale, România ocupă penultimul loc. Studiul arată că doar 23% dintre companiile românești transmit informații prin canale electronice, comparativ cu 34% media din UE, și doar 8% folosesc rețele de socializare (media din UE fiind de 25%).

Cele mai mici investiții în tehnologiei la nivelul UE

Începând cu 2019, 11% dintre IMM-urile românești au migrat la vânzări online și doar 5% din cifra de afaceri totală a fost generată prin platformele de e-commerce, comparativ cu media din UE de 11%.

În plus, studiul mai arată că, IMM-urile românești au făcut cele mai mici investiții în tehnologie în cursul anului 2019 dintre toate statele membre ale UE.

Studiul DESI a subliniat faptul că România nu are o strategie națională de transformare digitală pentru întreprinderi și că sunt necesare măsuri specifice pentru sprijinirea digitalizării IMM-urilor și creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța și beneficiile adoptării tehnologiilor digitale.

Covid-19, catalistul digitalizării

Evaluarea s-a bazat pe datele din 2019, înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, care a evidențiat încă o dată importanța crucială a competențelor digitale ale cetățenilor și digitalizarea economiei.

În prima jumătate a anului 2020, cererea pentru serviciile de digitalizare oferite de DocProcess a crescut în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. DocProcess subliniază că în urma izbucnirii pandemiei, s-a observat o creștere semnificativă a discuțiilor privind procesul de transformare digitală, în special în sfera publică, concentrate însă în mare parte pe teorie.

DocProcess ajută companiile locale și corporațiile internaționale sa elimine hârtia și munca manuală repetitivă prin dezvoltarea de soluții digitalizate care ajută la migrarea proceselor de achiziții și vânzări, logistice sau administrarea de contracte în mediul online.

Cel mai mare obstacol în procesul de digitalizare în România rămâne în continuare îngrijorarea că investiția în transformarea digitala nu va fi recuperată. Totuși, în 2019, DocProcess a realizat un studiu de caz asupra unuia dintre clienții săi, Cora, un brand de retail care operează supermarketuri din România.

Studiul a arătat că retailerul a economisit 150.000 de euro în 18 luni prin migrarea a 93% din furnizorii săi la facturarea electronică. În afară de suma economisita, trecerea la facturarea electronică a rezultat în facturi 100% corecte, reducând astfel sarcinile de rutina ale personalului din departamentul financiar, plata mai rapidă către furnizori, acces în timp real la informații despre situația financiara, precum și raportări legale mai precise și un proces mult mai rapid de rambursare a TVA-ului de către autorități.

Studiul DESI 2020 poate fi consultat accesând link-ul următor: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi.