Furturile din zona de criptomonede, pe măsură ce aceasta a devenit mai populară în 2018, au crescut cu 400%. Acestea au fost făcute ori prin intermediul dispariției sau hacking-ului asupra unor schimburi valutare, dar și prin intermediul unor investiții în monede virtuale lipsite de valoare sau care aveau ICO-uri.

Criptofurturile făcute majoritar prin schimburi valutare

Firma de securitate cibernetică americană CipherTrace arată în ultimul său studiu că 950 de milioane de dolari au fost furate din schimburile valutare de criptomonede sau din portofelele virtuale. E o creștere de 260% față de 2017, pe măsură ce și piața a crescut mult. Coreea de Sud și Japonia sunt țările din care vin cele mai multe schimburi valutare afectate, scrie Reuters.

Investitorii au pierdut aproximativ 725 de milioane de dolari. Ce s-a întâmplat? Creatorii unor monede sau a unor business-uri cu valute virtuale au plecat cu banii.

A fost vorba fie de ICO-uri frauduloase sau scheme Ponzi. Conform CipherTrace, probabil cifra este mai mare. Sumele raportate sunt doar cele pe care firma de securitate cibernetică a reușit să le documenteze.

Pentru CipherTrace cifrele au fost o surpriză, în condițiile în care monedele digitale au suferit o scădere masivă în valoare în 2018.

În momentul de față există peste 1.600 de monede la o valoare totală a pieței de 112 miliarde de dolari, cu 80% mai puțin decât în 2017.

Prin ce metode se spală banii din monede virtuale

Un alt raport al Chainalysis a analizat spălarea de bani prin intermediul criptomonedelor. Aparent, 64% din monedele virtuale care au fost parte a unor fraude în 2018 (mai mult de un miliard de dolari), au fost ascunse prin intermediul depozitării lor în schimburi criptovalutare sau prin vânzarea lor pe burse de monede virtuale.

Schimburile valutare peer to peer au fost folosite în 12% din cazurile de spălare de bani virtuali. Practic, 75% din monedele virtuale "ilegale" (furate sau fraudate) au trecut prin schimburi valutare.

Majoritatea acestor fonduri au fost obținute prin spargerea unor burse de monede virtuale sau a unor portofele de cripto. O analiză pe larg poate fi citită aici, în secțiunea Hard Fork de pe "The Next Web".

Cazul Vlad Nistor (Coinflux): extrădat în Statele Unite

Nici românii nu au fost departe de problemele infracționale cu monede virtuale. Fondatorul schimbului valutar Coinflux, Vlad Nistor, este anchetat și a fost închis preventiv pentru posibila participare la fraude prin intermediul schimbului valutar pe care-l deținea.

Potrivit ccn.com, care citează o publicație din Cluj, Nistor ar fi făcut parte dintr-un grup de infractori cibernetici care între 2014 și 2015 ar fi lansat mai multe atacuri de tip phishing îndreptate spre ținte din Statele Unite. Tocmai acela este și momentul în care Nistor a lansat Coinflux (startup-ul a fost fondat în 2015).

”Două dintre metode se derulau online, via phishing sau prin vânzări fictive de reclame (prin eBAY sau prin platforme online). De exemplu, românii trimiteau emailuri folosind programele de mesagerie instant sau prin numerele de telefon, sfătuind utilizatorii să ofere informații confidențiale pentru a intra în posesia anumitor premii, sau făcându-i să creadă că acele informații trebuie retransmise din cauza unor erori tehnice care au dus la pierderea acestora. În email era indicată o adresă web a instituției financiare care era clonată”, se precizează în raportul autorităților americane.

Pentru detalii despre cazul Nistor puteți citi articolul nostru de aici.

De asemenea, despre ultima decizie în cazul lui Vlad Nistor, puteți citi pe Monitorul de Cluj.

Citește aici raportul CipherTrace

Crypto Fraud Report 2018 by on Scribd