Consecința este că se ajunge la situații de discriminare atât pentru angajați cât și pentru angajatori care în anumite situații trebuie să contribuie cu sume semnificative din fonduri proprii.

În momentul în care executivul a reglementat aspecte esențiale de dreptul muncii pe perioada de urgență, nu a avut în vedere modul de acordare a indemnizației de șomaj tehnic în cazul în care salariatul are încheiate mai multe contracte individuale de muncă. Casa de avocatură BERECHET RUSU HIRIȚ a analizat mai multe situații în care se poate afla un salariat care, în momentul instituirii stării de urgență, avea mai multe contracte individuale de muncă, precum și obligațiile ce le revin angajatorilor în aceste cazuri.

O primă situație o reprezintă coexistența mai multor contracte individuale de muncă ale aceluiași angajat din care cel puțin un contract de muncă este cu normă întreagă, în vigoare pe perioada instituirii stării de urgență. „Acesta nu beneficiază de indemnizația asigurată din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru că beneficiază de prevederile unui contract individual de muncă cu normă întreagă nesuspendat”, explică Ramona Bejan, Senior Associate BERECHET RUSU HIRIȚ.

Pentru contractele individuale de muncă suspendate, altele decât cel cu normă întreagă, angajatorii rămân, însă, obligați de dispozițiile legale din Codul Muncii să acorde indemnizația de 75% din salariul corespunzător locului de muncă ocupat de salariat la acel angajator.

În acest caz, salariatul are obligația de a informa angajatorul în ceea ce privește existența mai multor contracte individuale de muncă.

O altă situație neacoperită de legislația specială adoptată în perioada stării de urgență, semnalată de avocați, este cea în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă și toate sunt suspendate ca urmare a instituirii stării de urgență. Salariatul beneficiază de indemnizația suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj numai pentru contractul individual de muncă cu drepturile salariale cele mai avantajoase. Pentru restul contractelor individuale de muncă suspendate, fiecare angajator va trebui să suporte din fondul propriu de salarii indemnizația în cuantum de 75% din salariul corespunzător locului de muncă al salariatului respectiv.

Și în această situație, după cum arată analiza BERECHET RUSU HIRIȚ, cu toate că legea nu prevede în mod expres acest lucru, tot salariatul are sarcina de a stabili care este contractul de muncă cu drepturile cele mai avantajoase, raporturile de muncă fiind încheiate cu angajatori diferiți.

Atunci când salariatul are încheiate două contracte individuale de muncă cu timp parțial și numai unul din acestea se suspendă, se va acorda indemnizația de 75% din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru contractul care se suspendă, potrivit avocaților.

Analiza Societății de avocatură semnalează și o situație specială, în care salariatul are încheiate mai multe contracte individuale de muncă cu timp parțial și numai o parte din acestea se suspendă, iar cele rămase în vigoare cumulează împreună o normă întreagă.

„Pentru astfel de cazuri, executivul nu a stabilit o reglementare expresă. Astfel, având în vedere că niciunul din contractele rămase în vigoare nu este contract cu normă întreagă, salariatul ar urma să beneficieze de indemnizație de 75% din bugetul asigurărilor pentru șomaj aferent contractului cu drepturile salariale cele mai avantajoase, potrivit dispozițiilor adoptate ca urmare a instituirii stării de urgență prin OUG 30/2020”, explică Ramona Bejan.

Totuși, analiza BERECHET RUSU HIRIȚ arată că o asemenea soluție ar putea determina o discriminare între salariatul care are cel puțin un contract de muncă cu normă întreagă activ și salariatul al cărui timp de muncă din contractele de muncă cu timp parțial activ cumulează o normă întreagă. Astfel, salariatul care are cel puțin un contract de muncă cu normă întreagă activ nu poate beneficia de indemnizația de șomaj tehnic din bugetul asigurărilor de șomaj pentru celelalte contracte de muncă suspendate iar salariatul al cărui timp de muncă din contractele de muncă cu timp parțial activ cumulează o normă întreagă beneficiază, potrivit legislației în vigoare, de indemnizație din bugetul asigurărilor de șomaj pentru contractul cu drepturi salariale cele mai avantajoase.

Analiza avocaților de la BERECHET RUSU HIRIȚ atrage atenția asupra faptului că atât salariatul, cât și angajatorul sunt dezavantajați de reglementările incomplete ale autorităților, stabilite în urma decretării stării de urgență. Pe de o parte, salariatul poate fi discriminat, iar pe de altă parte, angajatorul este obligat să suporte sume semnificative din fondul propriu de salarii, nu este protejat în niciun fel.