Discutăm multe, mai ales în ultimii ani. Discutăm despre startup-uri, despre unicorni, tehnologie.

Discutăm că e la modă. Discutăm și nu facem nimic. Discutăm în sectorul public despre “Capital de risc” fără a avea cea mai mică noțiune ce înseamnă și cum se aplică acesta, lansăm fonduri de R&D, declarativ pentru sectorul tehnologic, în realitate aproape nimic din IT nu poate aplica. Dar discutăm că e la modă. Discutăm despre “Silicon Valley de Romania” iar Valea Siliciului vinde iluzii.

O comunitate Tech Friendly nu înseamnă a avea câte un birou al unor mari companii de tehnologie sau Call-Centers sau centre de outsourcing. O comunitate Tech Friendly are în general 3 mari componente care lucrează împreună, cot la cot și anume:

1. Companii mari de tehnologie care pe lângă activitățile zilnice se implică în comunitățile de start-up dar fac și ei la rândul lor R&D. Dragi companii, mulțumim în numele României că ați creat joburi, dar un call-center nu vă face cinste, sincer.

2. Legislație și condiții fiscale prielnice apariție companiilor de tech, legislație care să atragă mai mult decât outsourcing și call-center din partea marilor companii, legislație fiscală prietenoasă cu startup-urile. Ne trebuie mecanisme de insentivare pentru atragerea investițiilor noi ale marilor companii. De ce? Păi, de exemplu, Polonia are 3 mecanisme de insentivare dedicate acestui subiect. Bulgaria are 2, Cehia 3, România, păi, are o jumătate.

3. Capital și capital de risc. Astăzi, lipsește aproape cu desăvârșire din România. și aici, rolul statului ar avea 2 componente. Odată stimularea apariție fondurilor de Venture Capital, în al doilea rând, de ce nu, să joace inclusiv statul pe această scenă. Marea Britanie o face, Polonia o face și este chiar la al 4lea exercițiu prin finalizarea Polish Government Fund III (PGF III) și preconizată apariție a PGF IV. România are niște declarații până acum, rupte complet de realitate și înțelegere a fenomenului, dar sună bine, nu-i așa domnilor de la IMM?

Păi în primul rând ar trebui să reglementeze sub formă de lege organică sectorul ăsta. Doar o formă de lege organică sau Program Național poate oferi o pseudosiguranță că se va păstra o linie.

România se dezvoltă haotic, dar tot datorită mediului privat, ca de obicei. Acceleratoare, HUB-uri, niște fonduri VC independente. Povești cu EBITDA șamd. Statul, păi, din nou, aleargă în paralel cu cursa. Si aleargă așa orb, dar strigă “Facem!” “Dregem”. Dar concret ce ar trebui să facă?

Păi în primul rând ar trebui să reglementeze sub formă de lege organică sectorul ăsta. De ce? Pentru că la ritmul schimbărilor politice din România, dreapta, stânga, centru, tehno’ doar o formă de lege organică sau Program Național poate oferi o pseudosiguranță că se va păstra o linie.

2% din banii veniți din taxele și impozitele plătite de sector să fie alocați unui fond gestionat de o agenție, care să se ocupe de Venture Capital și finanțarea programelor de cercetare experimentală și cercetare aplicată.

Apoi, poate reușim și noi să privim fenomenul în tot ansamblul lui, și anume pe toate cele 3 componente: companii mari, fonduri de investiții și legislație. Cam atât, modele pentru inspirație sunt multe, important e să se facă.

Ah, și un fel de PS: Că tot vom întâlni expresia “Nu sunt bani” sau “nu sunt bani la buget”. E foarte simplu, 2% din banii veniți din taxele și impozitele plătite de sector să fie alocați unui fond gestionat de o agenție, care să se ocupe de Venture Capital și finanțarea programelor de cercetare experimentală și cercetare aplicată. Cred că suntem printre ultimele state care nu fac treaba asta.