”Nu trebuie să minimizăm un aspect extrem de important: suntem la jumătatea lunii februarie și nu avem încă un buget pentru acest an. Dacă în acest moment nu avem un buget pentru anul 2019, cu întârzierile ulterioare din Parlament, cu dezbaterile ulterioare, dacă vor fi, cu publicarea în MO, investițiile vor fi întârziate cel puțin câteva luni de acum înainte”, a spus Florin Jianu, președintele CNIPMMR.

”Bugetul pe 2019 este fragil și dezechilibrat. Noi ne construim bugetul pe credite de angajament, pe niște himere – mutăm plățile de la un an la altul neuitându-ne cine trebuie să plătească la sfârșit nota de plată”, a precizat Jianu.

Potrivit lui Jianu, este nevoie să ne uităm la contextul european atunci când se construiește bugetul. Astfel, în bugetul UE pentru 2019 sunt angajamente cu 6,1% mai mari decât în 2018 pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Adică, pentru a sprijini creșterea economică, au fost aprobate angajamente în cuantum de 23,3 miliarde de euro, cu 6,1% mai mult decât în 2018.

Exemplul Bulgariei

Totodată, uitându-ne la bugetele altor țări europene, precum Malta, Cipru, Suedia, Olanda, Germania, Croația, chiar și Bulgaria, acestea au fost create pe un surplus bugetar. România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% din PIB.

”Bulgaria a reușit să aibă încasări mai mari la bugetul de stat în condițiile în care impozitele și contribuțiile sunt mai mici decât în România. Însă, în Bulgaria, Codul Fiscal nu a mai fost schimbat de 12 ani”, a adăugat Jianu. ”Sunt țări, printre care am fi vrut să vedem și România, care-și construiesc bugetele pe un excedent”, afirmă el.

Revenind la bugetul României pe 2019, Jianu spune că s-au uitat la ce înseamnă investițiile publice pentru că mediul de afaceri se raportează la ele. ”Se ridică undeva la 46 de mld. de lei, se vorbește de 146 de proiecte. Dar nu scrie nicăieri ce proiecte se încep și ce se finalizează în acest an”, afirmă reprezentantul patronatului antreprenorilor din România.

”Menținem în continuare acest tip, mai mult decât optimist de creștere, și pentru 2019”.

Astfel, sunt prevăzute în buget creșteri importante de venituri, rezultate din impozite și contribuții datorate de întreprinderi, în condițiile în care scad finanțările pentru programele naționale destinate susținerii IMM-urilor și măsurile de susținere a dezvoltării economiei sunt insuficiente.

”Cerem ca în Parlament să se modifice responsabilitatea guvernamentală pentru tot ceea ce înseamnă cifre. Să urmărim și noi obiectivele pentru 2018 și să creăm locuri de muncă, să urmărim digitalizarea și debirocratizarea și să avem un guvern care urmărește eficientizarea cheltuielilor”, afirmă Florin Jianu, precizând că antreprenorii mai doresc ca în Parlament să se menționeze foarte clar care sunt proiectele care se termină în acest an, proiecte de investiții în infrastructură, sănătate, educație. ”Au nevoie să știe și cetățenii, și antreprenorii de la noi”.

Mediul de afaceri gândește în decade

Ideea necesității unui buget clar și adoptat din timp a fost subliniată de de Dragoș Anastasiu, Președintele ANAT și fondatorul grupului Eurolines.

”Ar trebui să vedem cadrul general în care ne aflăm ca să înțelegem consecințele. Mediul de afaceri nu gândește pe termen scurt. De obicei gândește în decade. Și mai ales investitorii străini, noi suntem mai flexibili, ei nu”, a declarat acesta.

Anastasiu a precizat faptul că proprietarii de firme își realizează bugetele pentru următorul an încă din luna octombrie, având în vedere, la realizarea acestuia, diferite elemente, precum tendințele economice sau cele din industria în care activează.

”Ce se întâmplă în mod grav? Se pierde încrederea într-o gâlceavă generală. Există un curent împotriva investitorilor străini și români în contextul în care se vede mentalitatea și din buget că oamenii de afaceri sunt necinstiți și trebuie amendați. Lumea se gândește de 7 ori dacă să mai investească aici în țară. În această gâlceavă generală, lucrurile nu se întâmplă cum ne dorim”.

Dragoș Anastasiu avertizează asupra faptul că efectele acestei predictibilități și ale schimbărilor legislative care afectează mediul de afaceri se vor vedea din 2020-2021. ”Lucrurile nu se întâmplă de azi pe mâine. Toate lucrurile nu vor putea fi plătite dacă economia nu turează la maximum, iar România nu va tura la maximum atâta vreme cât există această lipsă de încredere. Dacă vom continua așa, ne vom trezi în gard”, este avertizarea sa.

”Avem un an jumătate de când ordonanța revoluției fiscale a rămas ordonanță, nu a deveni lege. Orice investitor străin dorește să știe că se bazează pe legi, n u pe ordonanțe care pot fi modificate. Acest mod de a legifera nu poate să fie în favoarea mediului de afaceri. Ne face să nu performăm”, a mai spus Anastasiu avertizând asupra faptului că ”acești bani care se împart pe hârtii nu vor fi dacă acești oameni nu stau cu noi la masă, și nu după ce vor lua foc lucrurile, ci acum”.

Vorbind despre riscurile pe care le-ar putea avea țara noastră, având în vedere și faptul că în țări precum Italia, de exemplu, se vede o scădere economică, Florin Jianu a mai spus: ”Riscăm recesiunea. Riscăm să intrăm în gard, cum spunea atât de plastic Dragoș Anastasiu. Riscăm ca toți indicatorii macroeconomici să iasă din grafic”.

”La Ministerul pentru Mediul de Afaceri au fost puse credite pentru SUN, dar au fost diminuate cele pentru comerț și industrializare. Probabil se pregătește închiderea acestor programe utile pentru firmele aflate în faza de dezvoltare. În bugetul pe 2019 este scris negru pe alb că profiturile firmelor de stat vor fi luate de stat. Deci și în acest an vor fi subdezvoltați, nu vom avea nici infrastructură, nici nimic. Am mai apărut 1,3 mld. de lei în bugetul de stat peste noapte. Dacă există o modificare de un leu, bugetul trebuie să se întoarcă în circuit. Nu ne putem juca cu cifrele”, a mai menționat oficialul CNIPMMR.